Laringotraheita infecțioasă (ILT) este o infecție cu herpesvirus, acută, foarte contagioasă, a găinilor și fazanilor, cu importanță economică mare. Boala este determinată de Gallid alpha herpesvirus tip 1 (GaHV-1), cunoscut uzual ca virusul laringotraheitei infecțioase (ILTV). Virusul poate fi transmis ușor de către păsările și obiectele infectate. Nivelul redus de biosecuritate, transportul păsărilor infectate și răspândirea fecalelor contaminate facilitează răspândirea virusului. ILT se caracterizează prin dispneee severă, tuse și raluri. Aceasta poate fi, de asemenea, o afecțiune subacută, cu scurgeri nazale și oculare, conjunctivită și raluri ușoare. Diagnosticul se pune prin PCR în timp real și histopatologie. Implementarea biosecurității este necesară pentru prevenție, dar vaccinarea este utilizată în mod uzual, pentru controlul bolii, în regiunile endemice, de la nivel mondial. A fost raportată în majoritatea regiunilor din lume în care păsările sunt crescute în sistem intensiv.
Laringotraheita infecțioasă este
o afecțiune respiratorie acută
a păsărilor.
Boala este determinată de
Gallid alphaherpesvirus 1 (GAHV-1),
sau ILTV.
Au fost identificate forme de
prezentare grave și ușoare
ale bolii.
Diagnosticul rapid este obținut prin examinare
histopatologică a traheii și conjunctivei și
prin analiză PCR.
Strategiile intervenționale pentru control sunt
implementarea biosecurității și vaccinarea.
În forma acută a laringotraheitei infecțioase, sunt observate gâfâială, tuse cu exsudat mucoid sangvinolent, hârâială și extensia gâtului în timpul inspirației, la 5-12 zile după expunerea naturală. Productivitatea redusă este un factor care variază în cazul efectivelor ouătoare. Păsările afectate sunt anorexice și inactive. Mortalitatea variază, dar poate atinge 50% la adulți și se datorează, în general, ocluziei traheii, ca urmare a hemoragiei, sau exsudatului. Semnele clinice se remit la ~2 săptămâni, cu toate că unele păsări pot prezenta semne pe perioade mai lungi. Tulpinile cu virulență scăzută determină mortalitate scăzută, sau deloc, cu semne respiratorii ușoare și o ușoară scădere a producției de ouă.
După recuperare, păsările rămân purtătoare pentru restul vieții și devin o sursă de infecție pentru păsările susceptibile. Virusul latent poate fi reactivat în condiții de stres. Infecția poate fi răspândită, de asemenea, mecanic. Mai multe epidemii au fost corelate cu transportul păsărilor infectate, sau al echipamentelor, sau excrementelor contaminate.
Virusul laringotraheitei infecțioase, tuse și gâfâit, broiler
Găini de carne care tușesc cu exsudat sangvinolent și gâfâie după aer, caracteristic pentru formele grave ale bolii
Virusul laringotraheitei infecțioase, conjunctivită moderată, broiler
Conjunctivită moderată, ca urmare a virusului laringotraheitei infecțioase, la un broiler.
Virusul laringotraheitei infecțioase, conjunctivită ușoară, broiler
Conjunctivită ușoară, ca urmare a virusului laringotraheitei infecțioase la un broiler.
Virusul laringotraheitei infecțioase, traheită hemoragică gravă, broiler
Traheită hemoragică gravă, cu mucus, ca urmare a virusului laringotraheitei infecțioase la un broiler.
Virusul laringotraheitei infecțioase, traheită hemoragică ușoară, broiler
Traheită hemoragică ușoară, cu mucus, caracteristică pentru formele ușoare ale laringotraheitei infecțioase la un broiler.
PCR și histopatologie pentru trahee și conjunctivă
Forma acută a virusului laringotraheitei infecțioase este caracterizată de prezența sângelui, a mucusului, a exsudatelor cazeoase galbene, sau a unui depozit cazeos, în trahee. Microscopic, faza acută a formei grave a bolii este caracterizată printr-o traheită necrozantă, cu descuamare și conjunctivită. Formele ușoare ale bolii sunt caracterizate prin zone hemoragice discrete în partea superioară a traheii și în laringe și conjunctivită ușoară.
Se poate pune un diagnostic rapid, prin detectarea leziunilor care sunt patognomonice pentru infecție, precum transformare sincițială și incluziuni nucleare în trahee și în epiteliul mucoasei conjunctivale. Diagnosticul poate fi confirmat rapid, prin detectarea ADN-ului viral, prin folosirea testelor PCR virus-specifice. Diagnosticul rapid și precis al bolii este esențial pentru stabilirea măsurilor de control rapide. Cu toate că nu este patognomonic, diagnosticul este inițiat de recunoașterea semnelor clinice și leziunilor macroscopice ale bolii. Diagnosticul de laborator include detectarea leziunilor microscopice, caracteristice pentru replicarea ILTV, detectarea ADN-ului viral, sau al antigenului viral, din țesuturile căilor respiratorii superioare și, în final, izolarea virusului.
Diferențierea dintre izolatele tulpinilor din teren și tulpinile vaccinale ale ILTV sunt efectuate în mod obișnuit prin amplificarea de tip PCR a unei singure, sau a multiple arii, din genomul ILTV, urmată apoi de secvențierea produselor PCR și analiza secvențelor obținute. Mai recent, izolatele din teren și tulpinile vaccinale au fost diferențiate cu precizie mai mare prin analiza secvențială completă a genomului. Genotiparea virusului este opțională în diagnosticul ILT. Analiza genotipului răspunde la întrebarea dacă virusul a fost originar din vaccinuri vii atenuate folosite anterior, sau dacă are legătură cu tulpini din focare anterioare, sau dacă este o nouă tulpină din teren.
În zonele endemice și în fermele unde este efectuat un diagnostic specific, virusul laringotraheitei infecțioase este controlat prin implementarea măsurilor de biosecuritate și prin vaccinare. Vaccinarea este efectuată cu vaccinuri vii atenuate și cu vaccinuri cu vector viral recombinant. Vaccinurile vii au la bază izolatele virulente, care au fost atenuate prin pasaje consecutive în embrioni, sau în cultură tisulară. Acestea sunt aplicate prin picături oftalmice, sau prin vaccinare în masă, prin apă, sau spray. Vaccinurile cu vector viral recombinant în dieftero-variolă și herpesvirus la curci au fost create să exprime proteinele imunogenice ale ILTV și sunt administrate individual la păsări, in ovo, subcutanat, sau în pliul aripii.
ILT continuă să reprezinte o amenințare pentru avicultură, la nivel mondial. Înțelegerea mai bună a biologiei virusului, epidemiologiei, alături de biosecuritatea strictă, pot ajuta la controlul focarelor de boală. Planul coordonat care include diagnosticul rapid, implementarea biosecurității stricte, programul de vaccinare, utilizarea tehnologiei GIS, curățarea corectă, dezinfecția și încălzirea adăposturilor de păsări și comunicarea sporită dintre guvern și industrie vor fi cea mai eficientă abordare pentru controlul ILTV.
În regiunile unde ILT este endemică, industria comercială aviară se confruntă cu pierderi de milioane de dolari.
La broileri:
ca un rezultat al creșterii întârziate
uniformitate slabă
mortalitate crescută
rată crescută a conversiei hranei
creșterea numărului de decese la sosire, sau decese la abator
creșterea confiscărilor ca urmare a sinovitei
La cele de reproducție și ouătoare:
întârzieri de creștere
uniformitate slabă
mortalitate crescută
vârfuri de producție scăzute, pierderi ale producției de ouă și
incidență crescută a “Complexului respirator”, determinat de un complex de bacterii, agenți virali, praf, amoniu, imunosupresie,
RO-INX-210500004